Urare pentru tata

      Mi-e greu puțin să încep pentru că nu știu de unde. Cum să îmi așez gândurile în ordine după atâția ani în care m-ai trecut prin toate stările? La mulți ani! 62 de ani înseamnă mult și mă uit la tine și te văd altfel.           Toată adolescența m-ai criticat constant și n-am visat decât la clipa când mă voi desprinde, când voi pleca de lângă tine și voi avea, în sfârșit, puterea să prind aripi. Eronat. Am plecat și am realizat că erau aproape amputate. Că nu aveam busolă și încredere, că mă pierdeam în relații, fără noimă, de frică. De frica de singurătate. Dar nu regret nimic, din contră, mi le-am dus pe toate cu demnitate, chiar și alegerile mai puțin bune dintr-un anumit moment al vieții. Și-apoi, după ce a apărut Mara în viața mea, am realizat că vreau să încep să vindec. Pentru ea, un dar venit de la Dumnezeu care îmi schimbase raportarea asupra vieții, care mă făcea din neom, om. Și-am început să lucrez, constant, ani de zile , până când am început să vindec și să te privesc cu alți ochi. Ca să las înverșunarea, am avut nevoie de ani, de terapie din care ieșeam plângând și, până mă întorceam următoarea dată, plângeam zilnic. Dar nu regret nimic. Din contră. Ești un bunic minunat și, prin percepția fetițelor, am început să vreau să te văd fericit. Ieri, pe Transfăgărășan, mi-am înghițit lacrimile de minim 5 ori. Văzându-ți fericirea nu știam cum să reacționez. Răbdarea pe care o ai cu fetițele, aproape înlocuiește  în mine, nerăbdarea pe care ai avut-o cu mine. Bucuria cu care ele îți spun “te iubesc, tataie”, “elimină” din mine ura cu care m-am raportat atâta timp.

Și-ți las un gând aici că e bine să îl aștern în scris. La mulți ani, cu iubire și înțelegere. Atâta câtă există într-un adult în care, încă, există un copil rănit, traumatizat și neînțeles. Mulțumesc. Nu te-am ales întâmplător să îmi fii părinte și, poate, prețul plătit, a avut un scop. Să am doi copii minunați care te au bunic. Un bunic bun, exact cum a fost bunicul pentru mine.❤️ LA MULȚI ANI, TATA!