SANKT PETERSBURG sau implinirea unui vis

In drum spre SANKT PETERSBURG. Cand am aterizat in Moscova, am inceput sa simt furnicaturi si, cand am ajuns la terminalul D ( am avut o escala de o ora jumate ), de-a dreptu’ fluturi in stomac. E asa, un sentiment greu de descris. Ma aflu in aer si ma gandesc cu emotie la cand voi ateriza si voi calca, pentru prima data, in orasul la care visez de 5 ani, de cand l-am descoperit pe  Dostoievski.  Si ceea ce eu am vazut in filme si mi-am imaginat din carti, mi se arata in fata ochilor.Vremea e rece, simti cum vantul iti suiera pe la urechi dar e mult verde si frumos. Am zburat la dus cu  Aeroflot, companie ruseasca, n-am intampinat nicio problema. Va zic sa stiti ca aveti nevoie de viza, noi am apelat la VHS Romania. Cand intri in RUSIA primesti o hartie pe care esti obligat sa o tii in pasaport si s-o prezinti la hotel iar la intoarcere spre tara ta, o prezinti la filtrul de control iar ei ti-o opresc. Da, e multa securitate iar eu am prins si o perioada aglomerata dat fiind ca se desfasoara CAMPIONATUL MONDIAL DE FOTBAL.In drum spre hotel ma bucur de tot ce imi iese in cale dar cel mai mult de soarele care si-a facut aparitia pe cer. Am prins si perioada Noptilor Albe, soarele aproape ca nu apune si iar rasare. E o minune, imi vine sa rad ca un copil mic. Ajungem la hotel, am stat undeva in zona MOIKA, de aici am ajuns foarte usor, PE JOS, la toate atractiile turistice. Hotelul se numeste KALEIDOSCOPE si arata foarte bine. Iesim sa mancam iar in jurul nostru puhoi de oameni, urmeaza meciul Brazilia – Costa Rica iar suporterii au venit sa isi sustina echipa favorita. Imi place ce se intampla si ca vad un oras plin de viata dar cu monumente istorice aproape la fiecare pas.

                 

 

 

A doua zi plecam la meci. Inainte de orice, trebuie sa ajungem la un centru specializat, sa ne ridicam FAN ID-URILE pentru ca fara ele nu putem avea acces pe stadion. Eu nu sunt o microbista dar ceea ce am vazut aici m-a impresionat foarte tare. Cand am plecat dupa fan id-uri, vantul batea destul de tare dar am fost inspirata si mi-am luat in rucsac spray-ul meu cu SPF30 de la  L’Erbolario. Si bine am facut deoarece, ca prin minune, cand am intrat pe stadion a aparut soarele care ardea destul de tare. Am scos SPRAYSOLE , care are un continut ridicat de ulei de argan si extract de goji, m-am dat pe umeri si pe brate si am putut sa ma bucur in liniste de acel minunat meci, protejandu-mi pielea de razele ultraviolete. Am tinut cu Brazilia care a inscris doua goluri in ultimele 7 minute de prelungiri. De la emotii si trairi, cand au dat primul gol , am aruncat telefonul in sus de fericire.:))) Noroc ca a aterizat in bratele cuiva si nu pe jos pentru ca il faceam bucati, bucatele.:))

              

Sambata am ajuns la Muzeul Dostoievki, acolo unde mi-am dorit cel mai mult sa ajung. Stiu ca poate suna ciudat dar peretii apartamentului ‘spun” inca povesti. Nu erau multi turisti pentru ca, probabil , nu e la fel de popular ca celelalte atractii turistice dar asta mi-a placut.Am putut sa ma bucur,am putut sa privesc lucrurile lui cu o altfel de atentie si am putut sa ii multumesc pentru ca, descoperindu-l, am putut sa am un vis si sa fac in asa fel incat sa mi-l indeplinesc. Daca mergeti in SANKT PETERSBURG, nu ocoliti casa lui Dostoievki.

              

              

De aici am pornit spre Muzeul Hermitage care mai e numit si Palatul de Iarna, o cladire impresionanta, cu peste o mie de camere,  care adaposteste o colectie de arta impresionanta. Aici puteti sa va delactati ochii cu operele lui Leonado DaVinci, Rubens, Rembrandt, Matisse si multi altii. Din pacate, o zi nu este suficienta pentru parcurgerea intregului palat. Si a urmat plimbarea cu barca. Sankt Petersburg-ului i se mai spune si Venetia Nordului. A fost destul de frig si, din pacate, ghidul  a vorbit numai in rusa , lucru care a facut sa para calatoria si mai lunga, si mai friguroasa.:) Mai auzeam cate un Rasputin, Rasputina, Puskin si atunci ma mai luminam la fata dar , in rest, nu intelegeam o boaba.:)  A venit seara cu ale ei surprize, in primul rand am vazut cel mai frumos si mai tarziu apus din viata mea, la 23.15 cerul arata exact ca-n poza de mai jos.

             

O, Doamne!, ma uitam si ma gandeam cat sunt de norocoasa. Iar dupa ce mi-am ”umplut” ochii cu apusul am fost sa mancam in cel mai frumos concept-restaurant din oras,  BIRCH . Mancare senzationala, servirea asemenea.

              

Si s-a facut Duminica, iar in dimineata ei, erau 12 grade si ploua torential. O ploaie rece, exact ca-n descrierile lui Dostoivski, care iti ajungea pana la os. M-am gandit ca am fost norocosi ca avusesem vreme buna in celelalte zile si ca, de fapt, aceea e vremea din Sankt Petersburg. Am plecat cu un sentiment ciudat, un soi de tristete, amestecat cu bucurie dar si cu nerabdare. A fost totul ca un vis, a trecut repede dar a fost realitate. Raman fascinata de Rusia si poate, intr-o viata anterioara, am trait acolo. Vizitati cat de mult puteti, acestea sunt adevaratele amintiri ale vietii.